Liverpool-Arsenal, live

De data asta, un alt fel de comentariu, în imagini.

Torres trăgând piciorul la „talpa” pe care se pregătea să o întindă în alunecare, salvându-i probabil cariera lui Hleb.

Primele 15 minute ale lui Diaby, când a depăşit tot ce i-a stat în cale, culminând cu şutul prin Reina.

Faza de vreo cîteva zeci de pase arsenale „din prima”, fără ca mingea să iasă şi fără ca Liverpool s-o atingă.

Golul lui Hyypiä.

Efortul de pe chipul lui Kuyt.

Mişcarea perpetuum şerpuitorum a lui Hleb.

Chelia roşie a lui Senderos.

Mingea găsind capul lui Crouch, pe oriunde l-ar purta.

Gesturile codate ale lui Benitez.

Scuturarea plasei de la golul lui Torres (n-am nici o altă imagine, m-a lăsat paf)

Privirea lui Adebayor, după Marea Ratare.

Cele maxim 2 atingeri ale lui Gerrard, indiferent de situaţie.

Spectatoarea cu ochelari cu rame închise, cu mâinile împreunate a rugăciune.

Cursa lui Walcott.

Gesturile lui Adebayor cel nefelicitat la gol - “e al lui Walcott”.

Spectatorul chel care a pus capul pe scaunul din faţa lui, după acordarea penaltyului pentru Liverpool.

Lipsa “cronometrului” de pe ecran. Oare câte minute mai sunt? De-ar fi cât mai multe.

Palma bătută de Riise cu un spectator de pe margine, înainte de a arunca de la margine în stilul caracteristic.

Stăpânirea de sine a lui Babel după gol. A intrat cu câteva minute înainte de final, a scos un 11m şi a marcat un gol.

Şi peste toate, fularele ridicate de CORUL de pe Anfield. Walk on, walk on, with hope in your heart, and you’ll never walk alone.