Sa stingi flacara olimpica

Decizia de a stinge flacara olimpica mi se pare cea mai aberanta masura pe care ar fi putut-o lua un stat european. Amestecul politicului in sport, ba chiar la nivel de varf, avand in vedere declaratiile amenintatoare ale presedintelui francez sunt o pata neagra pe steagul alb al Jocurilor Olimpice. Dupa ce parcursul din acest an al tortei a fost dictat din ratiuni exclusiv financiare sau de imagine, iata ca tocmai ei, beneficiarii de facto, s-au gasit sa “omoare” spiritul olimpic. Cu alte cuvinte: “Domnilor, noi nu avem capacitatea institutiilor britanice de a pastra flacara vie, asa ca mai bine o stingem si s-o aprinda cei ce o preiau de la noi”. Si, tocmai cand se “felicitau pentru decizia inteleapta”, vine si palma care ne bate obrazul de cca 5 ani de zile, cam tot de cand aceeasi Franta a intors spatele partenerului de alianta NATO, George Bush. Decizia acestuia de a fi prezent la Beijing, pe parcursul Jocurilor, ne aseaza pe noi, europenii, acolo unde ne e locul.

Noi, cei ce mai credem intr-un sport pur, va trebui sa ne dezicem de orice fel de implicare politica in sport si sa avem speranta ca institutiile abilitate isi vor face datoria, iar Jocurile Olimpice vor fi aceleasi pe care le “digeram” din 4 in 4 ani.